Sculptura acestei cruci se înscrie în tradiția artei liturgice bizantine cu influențe din meșteșugul monastic românesc. Are similitudini stilistice cu crucile de procesiune și troițele tradiționale românești, unde sculptura în lemn servește funcția didactică și spirituală. Linia are tăieturi ferme și decisive, compoziția este ierarhică, cu accent vertical pronunțat, respectând principiile artei sacre bizantine unde proporțiile sunt teologice, nu naturaliste.

O cruce potrivită pe un perete între icoane, lângă candela unei trapeze sau a unui sinodicon.